Etichete
- arta
- avanpremiera
- caleidoscop
- copilaresti
- design interior
- despre mine
- dimineti de sambata
- diverse
- dulciuri
- ecologie
- felicitari
- feminitate
- filozofie
- flori
- flori pentru amintire
- fotografii
- happy week-end
- in jurul lumii
- istorice
- jurnalul unei femei simple
- lepse
- liniste
- literare
- Lucru de mana
- M.F.C.
- medicale
- meloman pentru o zi
- muzica
- pelerinaje
- Pictura
- pisici
- poezii
- povestea parfumata
- reflexii in oglinda
- religie
- religioase
- Romania pitoreasca
- sarbatori
- spiritualitate
- turistice
- UVPS
- V.I.I.
- yarn along
- zambete
joi, 31 octombrie 2013
marți, 29 octombrie 2013
luni, 28 octombrie 2013
Istoria unui tablou
Pe 24 martie 1883, într-unul din ziarele centrale ale
Sankt-Petersburgului, apare un articol despre expoziţia de
pictură unde va fi expusă, în premieră, ultima lucrare a lui Ivan Kramskoy
- “Necunoscuta”.
“O doamnă într-o trăsură, la ora promenadei pe prospectul Nevsky, între
orele trei şi cinci după amiază, înveşmântată într-o haină de catifea cu blană,
de o frumuseţe oacheşă, arogantă, semi-ţigănească” – aşa o descria scriitorul
Petr Boborâkin în acel articol. În următoarele zile aproape tot Sankt-Petersburgul
s-a înghesuit, intrigat, s-o vadă pe misterioasa necunoscută…
Luat prin
surprindere de acest interes exagerat al publicului şi nefiind în stare să-şi
stăpînească emoţiile, Kramskoy a plecat de la expoziţie, hotărând să se
întoarcă doar spre sfârşitul ceremoniei de deschidere. Dar, când s-a întors, deja de la uşă
mulţimea entuziasmată l-a ridicat pe braţe şi l-a dus înăuntru. Succesul
era fulminant. Erau prezenţi duci şi industriaşi, comercianţi şi bancheri,
scriitori şi artişti, studenţi la arte şi colegi de breaslă.
-Spune, cine e? – insistau
prietenii intrigaţi.
- O necunoscută.
- Zi-i cum vrei, dar spune-ne
, de unde ai găsit-o?
- Am inventat-o.
- Totuşi, ţi-a pozat vreun model?
- Poate…
Însă, cu toată atmosfera
euforică din jurul său, artistul era disperat şi descurajat. La expoziţie
venise, dar şi plecase imediat prietenul lui de suflet, bogatul mecenat
Tretiakov, care preţuia opera lui Kramskoy mai presus de toţi banii şi care îl
cunoştea cel mai bine pe artist. Tretiakov cumpărase până la acel
moment toate lucrările disponibile ale prietenului sau, el fiind cel
mai fidel susţinător financiar şi sincer admirator al
operei acestuia. De data aceasta însă, Tretiakov a
stat un timp în tăcere, contemplând portretul, a ascultat îngândurat speech-urile
admirative apoi, fără să spună o vorbă, s-a întors şi a plecat de
la recepţie…
Adevărul despre această lucrare rămâne şi azi o taină bine
încuiată. Asta pentru că, în ciuda multiplelor bârfe şi
supoziţii, Kramskoy nu a lăsat nicăieri, nici măcar în
jurnalele sale intime sau în corespondenţa personală bogată vreo
informaţie sau vreo aluzie cât de mică în acest sens - nimeni,
nici chiar apropiaţii nu au văzut, când a pictat-o şi nici
cine i-a pozat.
Una dintre variantele,
conform căreia portretul reprezintă o femeie întreţinută,
demi-monde, o metresă, (titlu considerat o mare ruşine pentru o
femeie la acea vreme) este confirmată de principalul
cercetător şi istoric al galeriei Tretiakov
din Sankt- Petersburg, Tatiana Carpova. Ea susţine că mecenatul Tretiakov,
care odată, într-o discuţie cu scriitorul Lev Tolstoi i-a spus acestuia că el
achiziţionează pentru galeria sa de artă tot ce este mai de preţ în arta rusă,
cu excepţia obscenităţilor, a intuit în această lucrare ceva nu neapărat vulgar,
ci adulterin, sfidător, contra moralei. Din acest motiv nu a dorit să-l
cumpere.
De altfel, mulţi
critici de artă au supranumit tabloul “Dama rusă cu camelii”, sugerând că
protagonista îşi câştiga existenţa vânzându-şi corpul.
Argumentele erau următoarele: portretul fusese expus în martie
1883, iar eroina era imbrăcată după ultima modă din Paris, sezonul iarna 83. Pe cap Necunoscuta
poartă o pălărie cu pană de la “Francisc”, cel mai luxos model al
sezonului, este îmbrăcată cu un mantou de croială “Skobelew”, de asemenea
ultimul “răcnet” şi poartă mănuşi fine suedeze, extrem de scumpe.
Acele modele ultra-noi nici măcar nu apăruseră încă în
Sankt-Petersburg şi, având în vedere că marile familii de aristocraţi
ruşi erau la acea vreme destul de scăpătate, o aristocrată veritabilă nu
şi-ar fi putut permite luxul de a comanda ultimile modele de haine de la marile
case de modă din Paris.
O doamnă din înalta
societate, de viţă nobilă, purta cu demnitate, desigur,
doar lucruri clasice, de calitate, dar cu un pas în urma modei. Asemenea
mofturi îşi puteau satisface doar fiicele comersanţilor proaspăt îmbogăţiţi de
prin provincie, ahtiate să cumpere de la blănuri şi diamante, până la
titluri nobiliare, sau femeile întreţinute, amantele marilor bogătaşi. Doar
aceste categorii de femei îşi permiteau să fie în pas cu moda mondială, încă de
la începutul sezonului. În concluzie, această versiune sugerează că chipul
femeii din tablou este unul colectiv, pictat de pe mai multe modele-curtezane,
fiecare din ele împrumutând chipului femeii din imagine câte ceva din
trăsăturile sale – rezultând amanta de lux tipică a acelor vremuri.
O a doua variantă are
legătură cu cel mai mare scandal romantic de la acea vreme. Protagonişti –
ţarul Alexandru al II-lea (tatăl lui Nicolae al II-lea) şi frumoasa
contesă Ekaterina Dolgorukaya, care trăiau o poveste de iubire
interzisă de peste 14 ani.
Ţarul fusese un mare fustangiu şi admirator al frumuseţii feminine dar,
întîlnind-o la vârsta de 47 de ani pe frumoasa de viţă nobilă, de numai 18 ani,
el s-a îndrăgostit atât de tare, încât a întrerupt orice relaţii apropiate atât
cu alte femei, cât şi cu propria soţie, ţarina Rusiei, declarându-i Ecaterinei
că ea este unica şi adevărata lui soţie în faţa lui Dumnezeu şi că o va lua de
soţie în mod legal, de îndată ce va avea posibilitatea.
De altfel, Alexandru s-a ţinut de cuvânt şi ei s-au şi căsătorit în
secret, după aproape 15 ani, având deja trei copii măricei, la un an după
moartea ţarinei. La vremea când Kramskoy începuse să picteze portretul, prin
1880, scandalul era în floare, curtea renegând-o pe Ecaterina şi copiii ei,
deoarece se răspândise zvonul că Alexandru al II-lea ar vrea s-o cazeze pe
iubita sa în palatul Imperial, nu departe de apartamentele proprii, unde era şi
impărăteasa, grav bolnavă. Familia regală, copiii legali se opuneau cu
vehemenţă.
Deci Necunoscuta ramane una dintre cele mai misterioase lucrări a celebrului pictor rus. Acest
lucru se datorează faptului că Ivan Kramskoy, în ciuda tuturor insistenţelor, a
refuzat categoric să dezvăluie vreodată identitatea femeii din portret sau să
dea detalii legate de persoana ei -atitudine care îi era total nespecifică. Atunci când era întrebat cine este
protagonista, artistul răspundea invariabil: “O necunoscută”…
Se mai spune că modelul s-ar fi dus la Kramskoy şi i-ar fi comandat acest portret, cerând
ca pe fundal să apară palatul imperial Anicikov, unde Ţarul locuia
cu soţia şi copiii legali, iar ea să fie înfăţişată cu o expresie anume a feţei,
una care să-i exprime întregul dispreţ pentru convenienţele şi
ipocrizia vremii şi pentru opinia publică. Soarta a vrut ca în timp ce se
picta portretul, ţarina să moară, iubiţii să se căsătorească însă, la
scurt timp, destinatarul - ţarul Alexandru al Rusiei, să fie ucis
într-un atac terorist cu bombă, iar Ecaterina, devenită soţia lui
morganatică (aşa se numeau căsătoriile capetelor încoronate, care nu dădeau
drept de preempţiune la tron), devastată de moartea bărbatului iubit, să
părăsească Rusia definitiv, exilată, rămânănd fidelă
memoriei lui Alexandru până în ultima zi a vieţii sale, în 1922. Apucaseră
să trăiască la palatul imperial, împreună cu cei trei copii ai lor, puţin mai
mult de un an – probabil cel mai fericit din viaţa lor. Astfel,
nerevendicat, tabloul “Necunoscuta” rămâne în patrimoniul statului
rus.
Care dintre cele două
variante ale istoriei sale este cea adevărată – rămâne un mister până în ziua
de azi… Oricum, fascinante ambele poveşti!
(din arhiva Blondei Ironice)
sâmbătă, 26 octombrie 2013
Jurnalul unei femei simple (24)
Azi (ziua, ora) - 26.10.2013, e aproape ora 2 p.m.
Afara ... dimineata a fost ceata, dar s-a ridicat dezvaluind soarele.
Afara ... dimineata a fost ceata, dar s-a ridicat dezvaluind soarele.
În casa ... Mai
avem doar de sters mobila si pus covoarele (am amanat din motive de
Cici). Maine sau luni voi alege cateva dumitrite sa inveseleasca
camerele.
Din bucatarie - am mancat lapte cu fidea. Sunt la regim azi, dar nu pentru slabit :).
Din bucatarie - am mancat lapte cu fidea. Sunt la regim azi, dar nu pentru slabit :).
Sunt recunoscătoare pentru ... ca am putut sa duc la bun sfarsit un proiect. Mai am vre-o cateva, dar le vine si lor randul.
Mă gândesc ...
ca azi fiind sarbatoare mi s-au redus activitatile casnice si am timp pentru micile mele placeri.
Ascult ... Ennio Morriconne - La califfa
Ceea ce astept ... venirea copiilor mei. Mai sunt doar 3 zile! :)
O amintire... pe care o împartasesc cu voi:
Nu stiu ce planta e dar e foarte decorativa!
Poate stiti voi!
Week-end placut tuturor!
vineri, 25 octombrie 2013
Duo
Waheed Nasir
Waheed Nasir
Waheed Nasir
Constantine Lvovici
Constantine Lvovici
Constantine Lvovici
Constantine Lvovici
Constantine Lvovici
joi, 24 octombrie 2013
miercuri, 23 octombrie 2013
marți, 22 octombrie 2013
Meloman pentru o zi (12)
Imi place nespus vocea ei!
Stiu ca aceasta melodie e cantata si de Sting,
dar mie imi place mai mult cea interpretata de ea. Voua?
Stiu ca aceasta melodie e cantata si de Sting,
dar mie imi place mai mult cea interpretata de ea. Voua?
Despre aceasta rubrica gasiti mai multe la Sorin!
luni, 21 octombrie 2013
duminică, 20 octombrie 2013
Praga
Praga este un oras turistic in toata regula, asezat peste raul Vltava, plin de
locuri istorice care sunt atat de bine conservate, incat ai impresia ca
ai gresit secolul.
In Praga gasesti absolut tot ce-ti doreste inima sa vezi: castele si
catedrale, cartier evreiesc cu sinagogi, piete vechi, biserici baroce,
vestitul pod Carol marginit de zeci de statui si invadat de pictori si
muzicanti… si sute de stradute pline de cladiri superbe, pe care patina
timpului le-a transformat in mici bijuterii locuite.
Ocupata de cavalerii teutoni prin sec. XII, Praga va juca pentru
multe secole rolul de capitala a ‘Sfantului Imperiu German’, in care
arhitectii imperiului si-au incercat mana cu multe stiluri, mai ales cel
baroc.
Ce poti vedea in Praga? Daca nu totul, atunci macar Primaria orasului
vechi, al carui Turn adaposteste un ceas astronomic ce dateaza din anul
1410, apoi Turnul Prafului de Pusca, Ghetoul Evreiesc cu sinagoga
ridicata in sec IX, orologiul evreiesc si stradutele superbe cu casute,
apoi monumentalul teatru Staroste Divaldo cu acoperisul sau de aur,
catedralele Miculas, Sf. Gheorghe si Catedrala Sf. Tyn.
O plimbare in piata Wenceslav, un fel de promenada Champs Elisee,
Castelul Pragai, unde ai o perspectiva superba asupra orasului, si a unei plimbari in gradinile sale.
Din piata orasului vechi exista pachete cu trasee turistice in Praga,
trasee ce sunt facute cu microbuzul sau autobuzul turistic si pot dura
si mai mult de 2 ore.
In multe dintre catedrale sunt sali de concerte unde zilnic poti auzi muzica clasica.
Praga mai poate fi numita si o capitala a bijuteriilor de chihlimbar si a cristalurilor. Pentru cine vrea… aviz doamnelor!
Mai poti vedea si palatul Morzin, reprezentativ pentru arhitectura
baroca, cumparat in sec. XIX de Nicolae Titulescu, nationalizat in
perioada comunista, apoi retrocedat si devenit sediu pentru ambasada
romana.
Apoi da o fuga la vechile vechile berarii ‘U Fleku’ si ‘U Tomase’,
aflate in centrul Pragai, existente inca de prin evul mediu. In baruri
ai sanse mari sa asculti muzica jazz.
Pe stradutele inguste sunt presarate pizzerii si restaurante mai mult
sau mai putin sofisticate, cu chelneri in sorturi lungi si negre care
te poftesc sa le calci pragul, baruri vechi de pe la 1800 e.n., cu
fotografii in sepia ale fostilor proprietari si cu istorii negre – sau
aveau cehii inca de pe atunci un umor negru? Kafkian, asa…
Din Praga e usor de vizitat localitatea Kutna Hora, aflata aproape,
unde gasesti o biserica declarata monument UNESCO datorita ciudatelor ei
materiale de constructie si ornamentelor interioare gen altar si
candelabre, si care sunt de fapt facute din oasele localnicilor morti in
timpul unei epidemii de ciuma din secolul al XVII-lea. Brrrr …
Tot din Praga se poate ajunge usor si la Hradec Kravole, un frumos
orasel medieval, foarte bine conservat.
Praga are si Gradina Zoo si Gradina Botanica pentru cine vrea.Transportul in Praga: Praga este strabatuta de o retea de transporturi foarte bine pusa la punct, ceea ce face practic inutila o masina. Tramvaiele lor merg ceas, cu statii bine plasate si intervale de sosire foarte exacte, la fix 3 minute in orele de varf. O, da, nu fac comparatii, ca nu am cu ce. Iar daca vrei sa te deplasezi intre puncte mai indepartate in oras e foarte util metroul.
Parcarea in Praga
In general, parcarile sunt cam dificil de gasit si tare scumpe si de multe ori exista riscul sa nu ti-o mai gasesti. Da! Se fura autoturisme.
Sfatul multora care au mers cu masina a fost acela de a cauta parcare subterana pazita sau hotel ori pensiune cu parcare. In centrul istoric ai mari sanse sa platesti amenda. E bine de stiut ca locurile de parcare rezervate localnicilor sunt marcate cu albastru. Daca parchezi pe ele, ghici ce? Amenda. Iar daca nu e marcat cu albastru, atunci pe zona aia sigur nu e loc de parcare. Altfel, ghici ce? Da, amenda.
Cazare in Praga
Exista evident, pensiuni si hoteluri in centrul orasului, cu atmosfera medievala si confortul timpului economisit, dar se pot gasi si dincolo de periferia orasului vechi, mult mai convenabile ca pret. Repet, reteaua de transport in comun e bine pusa la punct, asa ca statul mai departe de centrul vechi nu dauneaza sanatatii.
Important este ca exista cazare pentru toate buzunarele si gusturile.
Restaurante si cluburi in Praga
Restaurantele situate chiar in piata centrala sunt scumpe si nu neaparat mai rasarite. Dimpotriva, e posibil ca ospatarii sa fie mai obositi si mai blazati. In schimb, cateva stradute mai incolo gasesti restaurante de 3 ori mai ieftine si foarte bune.
In schimb, merita sa bei o bere ceheasca in buricul orasului vechi!
A nu pleca din Praga sau din Cehia fara a gusta gulasul cehesc care este servit in portii sanatoase, de o savoare inegalabila. De altfel, portiile la mancare in general sunt mari (ori poate mari doar pentru noi, cei obisnuiti cu portiile finute ale restaurantelor romanesti ?…)
Cei ce locuiesc de mai mult timp in Praga atentioneaza totusi ca, pentru a nu avea surprize culinare surprinzatoare, sa ne oprim doar la localurile cu certificat de distribuitor de bere Pilsner sau Budvar. Merita sa fie retinut.
Alte sfaturi probabil utile unora dintre noi:
In perioada de iarna, mai ales in preajma Craciunului, preturile sunt chiar accesibile iar reducerile simtitoare.
Taxiurile cele mai de incredere sunt ale firmei AAATaxi, restul fiind pline de oportunisti care profita din plin de turistii picati din luna.
Diferentele de curs valutar de la o casa de schimb la alta sunt destul de mari cat sa te bage in ceata. Multi turisti romani recomanda agentia ‘Aktiv Change’ al carei link l-am amintit mai devreme.
Daca nu, recomandabil ar fi sa se utilizeze cat mai mult cardul pentru cumparaturi.
Atentie la HOTI! Acest avertisment este mentionat pe pagina de turism referitoare la Praga, si chiar e pe bune. Praga este un oras plin de turisti si este firesc sa apara si hotii. Asa ca mare grija la buzunare si chiar la masina, mai ales daca este lasata intr-un loc nesupravegheat.
Varf de sezon in Praga este august si septembrie, perioada cand preturile escaladeaza, strazile sunt pline iar locurile de cazare aproape pe zero.
Plimbarea prin Praga se incheie aici. Va doresc o duminica placuta!
Nota:
Multumiri celor de la Explorio - blog de calatorii si turism, care impartasesc cu farmec impresii de calatorii, link-uri si sfaturi utile.
Mai multe detalii si informatii gasiti pe pagina lor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)