Secretele aromaterapiei şi ale virtuţilor uleiurilor esenţiale
Părăsind platoul Albion şi Vaucluse, Drumurile Lavandei se îndreaptă către Alpes-de-Haute-Provence.
Câteva parcele de maci mărginesc câmpurile de lavandă, pe care se
detaşează silueta localităţii Simiane-la-Rotonde, al cărei donjon
milenar, capodoperă a artei romanice din secolul al XII-lea, este unic
în Provence. În interiorul donjonului, într-un decor demn de Cavalerii
mesei rotunde, laboratoarele „Saint-Victoire” iniţiază vizitatorii în
secretele aromaterapiei, ale virtuţilor uleiurilor esenţiale.
Localitatea este numită şi „capitala uleiurilor esenţiale”. Creată
în 1979, „Societatea cooperativă a plantelor de parfum” din Provence
acoperă 40% din piaţa de uleiuri esenţiale a Franţei, producând anual în
jur de 35 de tone de uleiuri de lavandă şi 980 de tone de uleiuri de
lavandină. În apropiere se află Abaţia „Valsaintes”, cu o grădină
extraordinară ce găzduieşte adevărate minuni botanice cu parfumuri
puternice şi culori magnifice.
De la Banon, urmând coasta muntelui Lure, ghidat de numeroasele
câmpuri de lavandă, călătorul ajunge la Mane, un sat cu aer desuet, dar
cu un bogat patrimoniu istoric. Citadela lui, datând din secolul al
XII-lea, apără o dublă incintă în formă de elice care i-a permis să
reziste atacurilor vecinilor de la Forcalquier. Dar adevăratul tezaur al
locuitorilor din Mane este biserica parohială, construită în jurul unei
biserici romanice, „Notre-Dame-de-Salagon”, restaurată astăzi şi
clasată monument istoric. Grădina ei a fost reconvertită în muzeu
etnobotanic.
Cu deloc modesta deviză „Mai sus decât Alpii”, localitatea
Forcalquier evocă „Întâlnirile muzicale” din Haute-Provence. Ea este
însă cunoscută şi pentru bogăţia şi varietatea patrimoniului
arhitectural. Există mulţi turişti care vin aici mai ales pentru a gusta
un pastis „Henri Bardouin”, produs din 1898, de renumita Distilerie de
la Lure, din 65 de plante şi condimente.
Diferenţa dintre distilarea uleiurilor esenţiale şi a alcoolurilor
nu este, de altfel, foarte mare şi ea este învăţată la „Universitatea
Europeană a Parfumurilor” din localitate, instalată într-o parte a
vechii mânăstiri a Cordelierilor, din secolul al XIII-lea. Instituţie
privată, susţinută de profesionişti ai sectorului - cosmetică,
parfumerie, arome ambientale, savonerie sau agroalimentare -, ea constă
într-un laborator de analiză senzorială şi un pol de formare în
meşteşugurile respective.
La Forcalquier, unii se mulţumesc să respire aerul timpului,
aşezaţi pe terasa unei cafenele, reflectând la sentinţa de pe cadranul
solar din localitate: „Copile, aminteşte-ţi că eu măsor timpul pe care
îl pierzi tu”.
Capitala antichităţilor, o veritabilă „Veneţie Provensală”
L’Isle-sur-la-Sorgue este un
încântător oraş lacustru, un delicios labirint de cheiuri şi mici poduri
aruncate deasupra canalelor, care oferă oraşului un aspect veneţian. I
se adaugă farmecul morilor din secolele al XII-lea şi al XIII-lea. Aici
se prelucrau lâna şi mătasea. La origine oraş de pescari, nu era în Evul
Mediu decât o insulă pierdută în mijlocul mlaştinilor. Astăzi, oraşul
este plin de magazine de antichităţi, de o parte şi de alta a canalelor,
cu frumoase faţade gotice. Oraşul a fost clasat recent ca al treilea
loc european al antichităţilor şi al brocantelor după Londra şi
Saint-Ouen. Colecţionari şi pasionaţi de artă din întreaga lume vin de
două ori pe an la târgurile ce se ţin aici de Paşte şi de Sfânta Maria,
la 15 august. Ele sunt organizate de René Legier, împreună cu prietenul
său, încă din 15 august 1966. Succesul a fost imediat. De la 14
expozanţi, astăzi sunt mai mult de
350 de profesionişti, dintre care, foarte mulţi cu diplome de
specialitate. Toate obiectele vândute în magazinele de antichităţi au
istoricul provenienţei şi un certificat de autenticitate semnat de trei
experţi.
Bistrourile din Provence sunt
renumite, dar pentru a vă iniţia în taina gastronomiei, citiţi romanele
lui Peter Maile, „Din nou în Provence”, „Lecţii de franceză”, „Hotel
Pastis”, „Provence pentru totdeauna”.
Viaţa de pe aceste meleaguri nu e niciodată lipsită de curiozităţi, iar geniul naţional de a complica lucrurile vă va însoţi permanent. Sunt cărţi pe care le veţi savura ca şi cum aţi degusta un vin bun, gândind că lucrurile luminoase din viaţa noastră nu ar trebui să aibă sfârşit. În Provence, bucuria şi plăcerea sunt contagioase.
Viaţa de pe aceste meleaguri nu e niciodată lipsită de curiozităţi, iar geniul naţional de a complica lucrurile vă va însoţi permanent. Sunt cărţi pe care le veţi savura ca şi cum aţi degusta un vin bun, gândind că lucrurile luminoase din viaţa noastră nu ar trebui să aibă sfârşit. În Provence, bucuria şi plăcerea sunt contagioase.
frumoasa calatorie si azi ...
RăspundețiȘtergereweekend placut, Melly!
Frumoasă prezentare a unei regiuni ce merită vizitată, admirată.. Nu pot decât să-mi închipui mireasma de lavandă care pluteşte în aer...
RăspundețiȘtergereAm văzut la tv că şi în România au început unii să cultive levănţică pe multe hectare de teren. Francezii o fac de secole!
O duminică frumoasă, dragă Melly! :-)
Ador lavanda, iar drumul parcurs datorita tie a fost fermecator, un drum parca in alt univers.
RăspundețiȘtergereMultumesc, Melly !
Va multumesc!
RăspundețiȘtergere