marți, 6 martie 2012

Plăcuța

Asta înseamnă teama: să fi divizat. Teama divide întotdeauna, iar atunci când ești divizat, devi și nehotărât. Faci un pas către necunoscut, dar celălalt picior rămâne ferm ancorat în trecutul cunoscut, în cimitirul trecutului. Te simți astfel blocat, căci nimeni nu se poate mișca cu un singur picior. Trebuie să îți deschizi ambele aripi dacă dorești să îți iei zborul.
...dar cei cu o viziune limitată sunt temători și nehotărâți.
Cu cât se grăbesc mai tare, cu atât mai lent avansează...
Vorbeam aseară cu cineva despre o mănăstire ascunsă din Bokhara. Gurdijeff a locuit în ea timp de cel puțin 6 ani. El a învățat acolo numeroase tehnici sufite. Una dintre acestea este folosită și astăzi în această mănăstire.
Această tehnică este extrem de frumoasă. Atunci când un discipol nou intră în mănăstire, el primește o plăcuță. Pe o parte a acesteia scrie: “Sunt un om negativ, te rog să nu mă iei în serios” : dacă spun ceva ce nu trebuie, nu e nevoie să iei în serios aceste cuvinte, căci sunt pline de ură, de resentimente, de depresie. Dacă spun ceva nepotrivit la adresa ta, acest lucru se datorează negativității mele, nu ție.
Pe cealaltă parte a plăcuței scrie: “ Sunt un om pozitiv. Sunt plin de iubire și de afecțiune. Te rog să nu mă iei în serios” : dacă îți fac un compliment, nu trebuie să crezi cuvintele mele, căci nu sunt sincere; pur și simplu mă simt într-o stare de exaltare. Ori de câte ori adeptul simte că i se schimbă starea de spirit, el își întoarce plăcuța, astfel încât ceilalți să știe în ce stare se află.
Tehnica pare banală, dar provoacă foarte multe schimbări în ființa adeptului. Orice ar face acesta, nimeni nu îl va lua în serios. Dacă îi insultă pe cei din jur, aceștia râd de el.
Atunci cănd ți-e greață, vomiți. Acest lucru nu este deloc respingător, pur și simplu elimini o otravă interioară. Nu ar trebui să deranjeze pe nimeni. Adepții acelei mănăstiri înțeleg acest proces și îl acceptă. Când diviziunea dispare, discipolul vine la maestru și îi spune: “Acum nu mă simt nici pozitiv, nici negativ. Extremele s-au dizolvat. Am atins starea de unitate.” Abia atunci i se ia plăcuța de pe piept.
De fapt, momentul în care ți se ia plăcuța de pe piept este clipa iluminării.
Text primit de la Pr. Romeo Achivei
Multumesc !!

4 comentarii:

  1. Foarte interesant, Melly. Nu am stiut aceasta poveste cu talc. Iti multumesc.
    O seara minunata iti doresc Melly.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu bucurie Stefania! Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  3. Asta ar fi una din explicatiile "Legii lui trei" pe care el o preda?

    RăspundețiȘtergere